Treceți la conținutul principal

Impresii

Subiectele la moda in aceste zile sunt alegerile parlamentare, ziua Romaniei sau "ce facem de sarbatori". Exceptand faptul ca voi spune si eu La multi ani, Romania! nu am de gand sa scriu despre niciunul din subiectele la moda, caci politica nu ma mai pasioneaza demult, iar de sarbatori inca nu am planuri.

Am fost la Buzau in acest weekend si am fost surprinsa de transformarile prin care trece micul oras de provincie. Este adevarat ca nu am mai fost demult acasa dar totusi aparitia a doua mall-uri si a doua mari hipermaket-uri mi s-a parut a fi mult prea mult pentru acest oras. Nu am vazut niciodata Buzaul ca un oras cu o putere de cumparare atat de mare incat sa sustina aceste tipuri de comert, nemaipunand la socoteala ca aceste afaceri vor da peste cap magazinele de cartier. In fine nu despre asta vroiam sa scriu ci despre euforia oamennilor la deschiderea unui celebru hipermarket. Din cate intelesesem de la prietenii mei, deschiderea avusese loc pe 27 noiembrie, cand ad literam fusese omor de om pentru a se intra in magazin. Curiozitatea ma impingea sa vad despre ce este vorba si cum arata asa ca am dat si eu o fuga sambata dimineata. In afara faptului ca nu era inca finalizata constructia in care se gasea atat mall-ul cat si hipermarket-ul, hipermarket-ul mi s-a parut extrem de inghesuit, nu aveau loc doua carucioare pe interval, intre rafturi aveai senzatia ca te sufoci si deveneai brusc claustrofobic, iar banda de la casa era extrem de mica. In rest gaseai de toate sau cel putin cate un pic din fiecare si parca,lasand rautatea la o parte, chiar era necesar un astfel de magazin. Lumea in schimb m-a impresionat, m-a dezamangit si mi-a inspirat mila. Toata lumea avea cate un cos in mana, erau imbracati frumos, ca-n zi de sarbatoare si faceau din cumparaturi un soi de activitate aleasa. Ce m-a amuzat a fost faptul ca erau oameni care se bucurau ca se intalneau la raionul de mezeluri sau la cel de muraturi si aveau acea bucurie sau mandrie in privire, ca uite m-a vazut nea Gica la hipermarket. E trist, e dezolant. Nu neg ca este o curiozitate dar oameni uita uneori de unde au plecat.

Sunt curioasa peste o luna cand am sa mai ajung acasa ce am sa mai descopar. Oricum ma bucur ca lucrurile evolueaza si in orasul meu natal.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

bilete, ratb....zile proaste

Azi s-a umplut paharul!! Cat de prost poate functiona "sistemul" RATB din Bucuresti? Am incercat sa imi cumpar bilet de autobuz si cand ma apropii de casa de bilete constat ca doamna nu era acolo. Insa avea geanta lipita de scaun. acum nu sunt absurda sa pretind sa stea legata de scaun, dar timpul meu, al umilului client al RATB-ului nu permite ca doamna sa ia pauze dese de masa sau mai stiu eu ce. Asa ca a trebuit sa infrunt frigul naprasnic de afara si sa merg pe jos trei statii (nu circul frecvent pe la suprafata prin urmare de abonament nici nu se pune problema). Daca m-as fi urcat as fi patit-o la fel ca Radu si nu aveam chef sa ma tocmesc cu controlorul ca sa ma lase sa mai stau in autobuz. Si raspunsul ar fi venit mai mult ca sigur "NU", nu platesc amenda ca nu mi se pare normal, daca nu am gasit bilet si am o urgenta de ce sa fie vina mea ca ma urc fara. sa aiba bunavointa sa faca in asa fel incat sa se poata cumpara bilete si de la sofer (ca in occident). ...

visez....it takes some words to make an action

Saptamana trecuta am fost parte al unui eveniment corporate si am beneficiat de o actiune de teambuilding sub forma unui "cooking event" cu Horia Varlan. A fost o seara de distractie, de arta culinara, de emotii ( da da de emotii nu pentru ca nu mi-as cunoaste colegii ci pentru ca nu stiam daca ceapa se va prinde sau nu de tigaie :) de lacrimi (tot de la "generoasa" ceapa), de ras si voie buna. Am invatat supa crema de brocolli si aripioare in sosuri cremoase si un desert pe care cu siguranta il voi incerca si acasa. Si am descoperit ca imi place, ca ma simt fericita... e da sunt gurmanda dar dincolo de poftele mele de arome si gusturi noi am descoperit ca sunt fericita atunci cand ceilalti mananca cu placere din ceea ce am gatit. Nu degeaba se spune ca cel mai frumos compliment pe care i-l poti face unui bucatar este sa ii inapoiezi farfuria "curata". Visez la restauranto-boutique-lounge-cafeneaua-place-ul meu peste ani (nu stiu ce forma sa ii dau) in ca...

Cum să convingi?

Cum convingi pe cineva că produsul tău se potriveşte nevoilor sale? Cum faci să obţii avansarea pe care ţi-o doreşti atât de mult? argumentele sunt suficiente în acest caz sau e mai e nevoie de ceva? Când vorbim de vânzări sau de arta de a convinge pe cineva, nu trebuie să ne ghidăm niciodată după teorie. Fie că vorbim aici de vânzarea unei maşini, a unei gume de mestecat sau a unui serviciu. Succesul nu se bazează exclusiv pe argumentare. Oamenii vor şi au nevoie să creadă că alegerea pe care ei au făcut-o a fost una raţională. De fapt ceea ce contează în actul alegerii este nivelul emoţional. Vânzătorii sau mai modern spus sales agents ar trebui să înveţe că preţul este important, dar că până la urmă clienţii aleg produsul pe care-l consideră bun. într-o vânzare bună, nivelul emoţional primează întotdeauna în faţa celui faptic. Există mai multe metode prin care poţi să câştigi încrederea partenerilor de discuţie, una dintre ele fiind imitarea. Să nu neglijăm faptul că oamenilor le pl...