poti sa iubesti o singura data asa in viata si dupa asa o dragoste sa nu mai ramana nimic, nici macar dorul, nici macar imbratisarea, nici iluzia unei relatii... Te-ai construit total, usor eclectic, nu te intelegi, nu te mai inteleg nici cei din jurul tau. Ei doar iti zambesc cu prietenie, cu nonsalanta, cu mila, cu regretul sau cu falsa admiratie ca tu esti ceea ce ei ar vrea sa fie dar nu pot. Ai avut mereu talentul de a fi in prim plan, de a te face remarcat, de a fi sufletul petrecerii. Dar camera sufletului tau e ascunsa atat de bine, in spatele unor lungi coridoare, pe care din cand in cand mai lasi cate o femeie naiva sa umble. Dar niciodata nu se apropie prea mult de camera aia cu peretii colorati in maniera nedefinita. Un strain o data a avut cheia si ai avut-o si tu dar ai pitit-o prea bine sau ai aruncat-o sau pur si simplu ai uitat unde ai pus-o, preferand coridoarele lungi, pe care sunt camere in culori clare, in care zabovesc pentru scurte perioade femeile sufletului tau
necuvinte, zambete, suflet