Treceți la conținutul principal

pe gand....

De multe ori facem fapte bune prin donatii la biserca sau pe strada copiilor sau batranilor si rareori avem incredere in donatiile organizate. Inca exista perceptia comunista ca voluntariatul este ceva fortat: trebuie sa donezi, trebuie sa te duci, trebuie sa faci daca vrei sa faci parte din lumea buna. Ne amintim sa fim buni doar de Craciun sau de Pasti, atunci cand facem un lucru rau sau cand avem constiinta incarcata, dam de pomana sa ne spalam pacatele si sa ne exoneram de cele rele. Devenim astfel egoisti si demonstram ca nu ne pasa decat de noi.
Am descoperit o organizatie care vrea sa schimbe ceva si care si reuseste sa o faca an de an cu perseverenta. Este o organizatie care arata marilor companii ca profitul nu mai este suficient pentru a demonstra credibilitate daca nu este insotit de actiuni de responsabilitate sociala corporativa. United Way Romania mi-a aratat in ultimii trei ani ca pe o piata aflata intr-o nesfarsita lupta pentru locul I, exista o zona in care ambitiile de monopol nu isi iau rostul si in care tot ceea ce face diferenta este zambetul de pe chipul unui copil sau al unui adult aflat in dificultate. M-a invatat ce inseamna un voluntariat adevarat si cum sa participi activ in proiectele pe care le sustii an de an prin contributiile personale sau prin cei 2% donati anual.
United Way isi doreste sa imbunatateasca calitatea vietii in comunitate si incureajeaza donatiile individuale, corporative sau voluntariatul. United Way nu intinde mana sa iti ceara ci iti arata cazurile pe care le poti ajuta fara prea mult efort. Caci o contributie minima lunara sau anuala poate face diferenta pentru un copil care nu a apucat sa spuna "mama" sau "tata" sau pentru un om aflat in ultimele clipe ale vietii sale.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

bilete, ratb....zile proaste

Azi s-a umplut paharul!! Cat de prost poate functiona "sistemul" RATB din Bucuresti? Am incercat sa imi cumpar bilet de autobuz si cand ma apropii de casa de bilete constat ca doamna nu era acolo. Insa avea geanta lipita de scaun. acum nu sunt absurda sa pretind sa stea legata de scaun, dar timpul meu, al umilului client al RATB-ului nu permite ca doamna sa ia pauze dese de masa sau mai stiu eu ce. Asa ca a trebuit sa infrunt frigul naprasnic de afara si sa merg pe jos trei statii (nu circul frecvent pe la suprafata prin urmare de abonament nici nu se pune problema). Daca m-as fi urcat as fi patit-o la fel ca Radu si nu aveam chef sa ma tocmesc cu controlorul ca sa ma lase sa mai stau in autobuz. Si raspunsul ar fi venit mai mult ca sigur "NU", nu platesc amenda ca nu mi se pare normal, daca nu am gasit bilet si am o urgenta de ce sa fie vina mea ca ma urc fara. sa aiba bunavointa sa faca in asa fel incat sa se poata cumpara bilete si de la sofer (ca in occident). ...

Cum să convingi?

Cum convingi pe cineva că produsul tău se potriveşte nevoilor sale? Cum faci să obţii avansarea pe care ţi-o doreşti atât de mult? argumentele sunt suficiente în acest caz sau e mai e nevoie de ceva? Când vorbim de vânzări sau de arta de a convinge pe cineva, nu trebuie să ne ghidăm niciodată după teorie. Fie că vorbim aici de vânzarea unei maşini, a unei gume de mestecat sau a unui serviciu. Succesul nu se bazează exclusiv pe argumentare. Oamenii vor şi au nevoie să creadă că alegerea pe care ei au făcut-o a fost una raţională. De fapt ceea ce contează în actul alegerii este nivelul emoţional. Vânzătorii sau mai modern spus sales agents ar trebui să înveţe că preţul este important, dar că până la urmă clienţii aleg produsul pe care-l consideră bun. într-o vânzare bună, nivelul emoţional primează întotdeauna în faţa celui faptic. Există mai multe metode prin care poţi să câştigi încrederea partenerilor de discuţie, una dintre ele fiind imitarea. Să nu neglijăm faptul că oamenilor le pl...

De ce?

Ma enerveaza si ma indigneaza la culme sa vad cersetori tineri pe strazi. Nu pot intelege de ce in loc sa mearga la munca (locuri se gasesc, numai sa vrei) prefera sa stea cu mana intinsa la coltul strazii sau sa te umple de rugaciuni liturgice prin metrou. Daca le dai o mie de lei vechi se uita urat la tine si te alegi cu ceva vorbe de duhne pe ziua respectiva. Altii nici nu vor sa primeasca. Am vazut odata un pustan la vreo sapte ani care-ti cere nici mai mult nici mai putin decat 5 bani (e la curent cu noutatile). Daca nu-i dadeai, alerga dupa tine sau iti tragea de geanta. Pe cat de tare ma enerveaza acesti cersetori, care fac asta pentru ca nu vor sa munceasca pe atat de mult me impresioneaza cei batrani, care din anumite motive au ajuns in aceasta situatie. Am auzit la un moment dat o batranica plangandu-se ca ii este foame. Am fost miscata de vorbele ei. I-am cumparat un sandwich, banii poate ar fi ajuns pe mana celor care o trimiteau la cersit. Am intrebat-o de ce nu are un loc...