Treceți la conținutul principal

Ce as schimba la Romania

Am preluat de la Andreea leapsa cu "Ce as schimba la Romania". Tema grea nu am ce zice, mai ales ca m-am cam saturat sa aud oameni in jurul meu care vor sa plece din tara si care considera ca aici nu mai e nimic bun de facut sau de schimbat. Sunt oameni care traiesc cu sentimentul ca daca pleaca intr-o tara straina isi vor rezolva toate problemele, ca nu vor mai avea de suferit, ca viata lor va fi lapte si miere. Lucrurile nu stau chiar asa, si tind sa ma incapatanez sa cred ca inca se mai poate schimba ceva la Romania. Pana la urma, putem intelege ca lucrurile nu merg bine, dar oare nu ar trebui sa ne intrebam daca nu cumva si noi am contribuit la aceasta stare de anormalitate, prin faptul ca ne-am complacut sa aratam cu degetul si sa nu facem nimic. Sa procedam precum suprapatura societatii, precum oamenii fara principii si valoare, care se reped in a lovi in cei care incearca sa se ridice....si facem asta fie din ignoranta, fie din sentimentul de turma,fie din invidie, sau din neputinta.
Nu am trait niciodata cu sentimentul de rusine ca sunt romanca. Dar nu pot sa uit senzatia pe care am trait-o acum cativa ani in Italia cand am declarat ca sunt roman. Eram privita cu curiozitate, ca si cand i-as fi pacalit sau le-as fi facut farsa. Se pare ca nu ma incadram in imaginea pe care italienii si-au creat-o despre romani. Sau poate eram doar exceptia care intarea regula. Oricum..un paradox.
Ce as schimba la Romania? Atunci cand incepi sa schimbi ceva ar trebui sa o faci cu pasi mici,incetul cu incetul. Si ca sa incepi sa schimbi ceva la o tara ar trebui sa incepi prin a schimba mentalitatea celor care o locuiesc. Lucru usor de zis dar greu tare de facut.
Am observat ca romanii sufera de sindromul "Omul care le stie pe toate". Ne dam cu parerea despre orice, oricand cu oricine. Nimeni altcineva nu are dreptate, nimeni nu e mai tare ca noi. Suntem "inteleptii satului" si in orice clipa suntem pregatiti sa il aratam cu degetul pe cel slab, pe cel mai firav.
As schimba sistemul mass-media. Nu mai vreau sa vad stiri cu si despre "pitipoance", despre oameni fara valoare care au devenit "vedete" peste noapte. Nu vad de ce m-ar interesa cu cine se intalneste sau cu cine se mai culca nu stiu ce model sau actrita de filme porno. Dar asta se cere, iar oferta nu intarzie sa apara si sa fie din cea mai diversificata.
As vrea sa nu mai exista spaga, nepotism, promovarea falselor valori.

Ce fac pentru a schimba? Prea putine sau atat cat pot. Fac greva mea proprie. Refuz sa privesc ceea ce nu imi place, incet, si oarecum timid (si aici imi fac mea culpa) incerc sa iau atitudine si sa semnalez atunci cand ceva nu merge bine. Pana la urma reclamatia este un feed-back ca ceva nu merge bine nu neaparat o forma de agresiune verbala fata de cel care iti preia solicitarea. Poti sa semnalezi ca ceva nu merge bine, dand in acelasi timp dovada de tac si diplomatie. Poate e putin, dar la fel ca Andreea consider ca acea comunicare de la om la om poate schimba multe, poate face acea diferenta de care avem nevoie ca sa schimbam ceva.

Dau leapsa mai departe catre Diana, Mir, si oricine mai doreste sa schimbe ceva la Romania.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

bilete, ratb....zile proaste

Azi s-a umplut paharul!! Cat de prost poate functiona "sistemul" RATB din Bucuresti? Am incercat sa imi cumpar bilet de autobuz si cand ma apropii de casa de bilete constat ca doamna nu era acolo. Insa avea geanta lipita de scaun. acum nu sunt absurda sa pretind sa stea legata de scaun, dar timpul meu, al umilului client al RATB-ului nu permite ca doamna sa ia pauze dese de masa sau mai stiu eu ce. Asa ca a trebuit sa infrunt frigul naprasnic de afara si sa merg pe jos trei statii (nu circul frecvent pe la suprafata prin urmare de abonament nici nu se pune problema). Daca m-as fi urcat as fi patit-o la fel ca Radu si nu aveam chef sa ma tocmesc cu controlorul ca sa ma lase sa mai stau in autobuz. Si raspunsul ar fi venit mai mult ca sigur "NU", nu platesc amenda ca nu mi se pare normal, daca nu am gasit bilet si am o urgenta de ce sa fie vina mea ca ma urc fara. sa aiba bunavointa sa faca in asa fel incat sa se poata cumpara bilete si de la sofer (ca in occident). ...

Voi la ce v-aţi fi gândit?

Când am văzut prima dată această reclamă am crezut că s-a lansat un nou detergent. Rămăsesem fixată în faţa televizorului să aflu numele mirificului lichid care curăţă şi locurile greu accesibile, când colo mă înşelasem. Era nou gumă de mestecat Orbit Clean. Poate nu înţeleg eu subtilitatea acestui spot - şi dacă aşa este îmi cer scuze şi aştept să fiu lămurită - dar nu văd nicio legătură între guma de mestecat şi detergentul tipei din reclamă, care este atât de bun încât o face şi pe ea să intre pe sub uşă. Poate nu mă încadrez în publicul ţintă al reclamei - din nou mă îndoiesc - şi de asta nu înţeleg subtilitatea. Până mă voi lămuri dacă ce se află în gumă este detergent sau nu, rămân la guma clasică şi, mai sigur, la periuţa de dinţi. PS. Nu am mai putut aştepta şi am încercat noul Orbit. Pentru început gustul e bun, răcoritor, însă după ce lichidul se consumă, ai senzaţia că îţi vei rupe dinţii în această guma. În mod clar voi rămâne fidelă Orbit-ului Profesional.

De ce?

Ma enerveaza si ma indigneaza la culme sa vad cersetori tineri pe strazi. Nu pot intelege de ce in loc sa mearga la munca (locuri se gasesc, numai sa vrei) prefera sa stea cu mana intinsa la coltul strazii sau sa te umple de rugaciuni liturgice prin metrou. Daca le dai o mie de lei vechi se uita urat la tine si te alegi cu ceva vorbe de duhne pe ziua respectiva. Altii nici nu vor sa primeasca. Am vazut odata un pustan la vreo sapte ani care-ti cere nici mai mult nici mai putin decat 5 bani (e la curent cu noutatile). Daca nu-i dadeai, alerga dupa tine sau iti tragea de geanta. Pe cat de tare ma enerveaza acesti cersetori, care fac asta pentru ca nu vor sa munceasca pe atat de mult me impresioneaza cei batrani, care din anumite motive au ajuns in aceasta situatie. Am auzit la un moment dat o batranica plangandu-se ca ii este foame. Am fost miscata de vorbele ei. I-am cumparat un sandwich, banii poate ar fi ajuns pe mana celor care o trimiteau la cersit. Am intrebat-o de ce nu are un loc...