Am disparut un pic din peisaj si parca imi e dor sa scriu....A fost o vara intensa, cu bucurii multe, cu trairi, senzatii, perceptii, reprezentari, cu dorinta de a creste dar si cu melancolia copilariei, cu prieteni noi, pe care ii ador si cu despartiri definitive de prieteni vechi...cu bucuria unei noi zile si a unui nou rasarit de soare si cu tristetea apusului. Am incheiat anul 2 cu mandrie pot spune, pasesc in anul 3 cu dorinta de a fi mai bine si de a termina si acest capitol cu zambetul pe buze.Mi-am implinit dorinta de a calatori si de a descoperi noi locuri si oameni..anul asta parca a fost altfel, avand curajul de a pleca singura prin lume....si parca a fost mai bine, ajungi sa te descoperi....nu mi se pare nimic absurd in a incerca sa-ti testezi limitele si capacitatea de adaptare...nu am regrete am facut ce am simtit...si as face la fel...Am ajuns sa cred ceea ce mai demult mi s-a spus ca tot ceea ce imi propun reusesc...Sunt fericita cu locul meu de munca...e ceea ce imi tr...