Treceți la conținutul principal

Postări

cu ochelarii pe nas.... sau fara?

Stau si ma gandesc de ce uneori alegem sa purtam ochelari. Oare pentru a vedea mai bine sau pentru a ne ascunde in spatele unor lentile. E o forma de patrundere a intelesurilor lumii sau de ascundere de noi insine,? o facem, din dorinta de a ne ascunde in spatele unei masti?....mai ales daca avem ochelari de soare. Niciodata nu i-am suportat pe cei care vorbesc cu tine din spatele unor lentile mari si negre caci am trait mereu cu impresia ca nu le pot patrunde in suflet si nu le pot percepe intentiile. Dar uneori cu totii purtam ochelari, de cal as spune caci nu vedem bine ce e in jurul nostru si ne limitam la a accepta ceea ce ceilalti ne pun la dispozitie, fara sa intrebam, fara sa ne dorim sa evoluam, iar daca ne trece prin cap sa ridicam privirea sau sa indraznim sa vrem mai mult, ne retragem speriati de ceea ce vedem, de realitatea hada si vulgara care ne inconjoara. Dar ce te faci atunci cand trebuie sa porti ochelarii pe nas caci ei sunt singura forma de protectie a sufletului ...

de seara....

Nu am mai scris demult. Nu am timp, apar proiecte frumoase peste noapte, intalnesc oameni calzi si dragi, ii redescopar in lumini diferite pe cei vechi, imi iau ramas bun de la oameni frumosi care au trecut pasager prin viata mea dar care azi nu mai sunt, ma vindec de oamenii pe care candva i-am denumit prieteni, intr-un cuvant traiesc. Sunt intr-o perioada de mari schimbari interioare, de redescoperiri de sine, de redescoperire a celor din jurul meu. Imi dau seama ca Paler nu gresea cu nimic atunci cand spunea ce avem timp pentru toate, pentru proiecte pe care nu le respectam, pentru iluzii in care rascolim mai tarziu si care ne dor, pentru lectii pe care le primim dar pe care le uitam de doua ori mai repede. Stiu insa ca vine un moment in viata cand stii ca ai invatat o lectie. Si eu azi stiu ca nu conteaza ce ai in viata ci pe CINE ai in viata.