Soul and wellness

Nu vi se pare ca ne-am pierdut obiceiul de a mai scrie scrisori? Nu va e dor de acel moment in care gasiti scrisoarea in posta, cautati frenetic destinatarul, va grabiti sa o deschideti pentru a-i vedea continutul? Pentru a vedea daca nu pastreaza parfumul expeditorului? Sa descifrezi scrisul....sa ghicesti...sa citesti printre randuri adevarata stare de spirit...Azi tastele calculatorului au luat locul stiloului, word-ul locul hartiei si casuta de e-mail locul ghiseului de la posta. Cand ati scris ultima data o scrisoare?

This is how i feel, at least for today...

In momentele de stress, de melancolie, de fericire, de tristete, am descoperit un post radio cu muzica buna, cu muzica veche si noua, cu ritmuri adevarate. Este vorba de Magic FM. Nu, nu ma intelegeti gresit, nu lucrez pentru ei si nici nu am fost platita sa le fac reclama. Pur si simplu l-am descoperit in casa unor prieteni de Craciun si de atunci nu m-am mai despartit de el. Cea mai buna colectie de muzica de ieri si de azi , un mesaj perfect adevarat, o pozitionare corecta. Enjoy it!

Am preluat leapsa de la Andreea Mitan si mi s-a parut a fi interesanta, mai ales acum in plina "stresiune". Nu neg faptul ca este o tema interesanta, cu toate ca nu ma mai intreb demult ce as face daca. Prefer sa traiesc momentul, sa elogiez acel "carpe diem" pe care il detestam atat de mult in liceu (prietenii stiu de ce). Cu toate acestea nu va ascund faptul ca am frici si prejudecati idioate care ma impiedica uneori sa fac acele lucruri care m-ar putea face cu adevarat fericita. In primul rand daca nu mi-ar fi frica m-as urca in primul avion spre SUA, asa de nebuna, pentru a vizita cateva orase. Apoi m-as intoarce. Niciodata America nu va fi un loc in care m-as putea stabili, nu este pe gustul meu. Apoi, m-as intoarce si m-as inscrie la cursuri la parasutism sau macar as sari in tandem (un vis mai vechi de-al meu), sau m-as da cu tiroliana. Sau macar alpinism indoor. Daca nu mi-ar fi frica m-as muta singura, dar (mereu exista un dar) nu suport singuratatea. (Si ...

* Duminica trecuta am avut ocazia de a merge la teatru, la o piesa absolut superba: "Dulcea pasare a tineretii" a lui Tennessee Williams. Piesa de joaca la TNB, la sala Atelier, iar regia este semnata de Tudor Marascu. Distributia este si ea de exceptie: Adela Marculescu, Damian Crasmaru, Vivian Alivizache, Sanda Toma, Mihai Niculescu, Ionut Adascalitei, Marius Rizea, Tomi Cristin, Viorica Voda. O piesa ce vorbeste despre esec, despre finaluri mai putin fericite, despre adevaruri crude. Piesa este o imagine a decaderii morale si a raului, a desfraului, a alegerilor, uneori gresite, pe care oamenii le fac in viata, din ignoranta, din dorinta de mai bine sau din naivitate. Personajele principale sunt o actrita de film trecuta de mult de prima tinerete, care fuge de propriul esec, scufundandu-se in alcool, droguri si desfrau si un tanar cu vise nobile candva care incearca sa si le indeplineasca prin mijloace ieftine. Batrana actrita este descrisa ca un monstru, este un om aflat...

Subiectele la moda in aceste zile sunt alegerile parlamentare, ziua Romaniei sau "ce facem de sarbatori". Exceptand faptul ca voi spune si eu La multi ani, Romania! nu am de gand sa scriu despre niciunul din subiectele la moda, caci politica nu ma mai pasioneaza demult, iar de sarbatori inca nu am planuri. Am fost la Buzau in acest weekend si am fost surprinsa de transformarile prin care trece micul oras de provincie. Este adevarat ca nu am mai fost demult acasa dar totusi aparitia a doua mall-uri si a doua mari hipermaket-uri mi s-a parut a fi mult prea mult pentru acest oras. Nu am vazut niciodata Buzaul ca un oras cu o putere de cumparare atat de mare incat sa sustina aceste tipuri de comert, nemaipunand la socoteala ca aceste afaceri vor da peste cap magazinele de cartier. In fine nu despre asta vroiam sa scriu ci despre euforia oamennilor la deschiderea unui celebru hipermarket. Din cate intelesesem de la prietenii mei, deschiderea avusese loc pe 27 noiembrie, cand ad l...

Azi am invatat sa stau trei secunde in viata mea si sa imi amintesc cum era cand visam. Azi am inceput sa visez din nou..maret..si sa am grija ce imi doresc..de azi mi-am propus ca trei secunde pe zi sa visez...sa ma bucur de o raza de soare sau de un cer senin sau de frigul diminetii...azi stau trei secunde si traiesc cu adevarat..fara rau...fara tristeti...Imi doresc sa stai trei secunde in viata ta si sa iti amintesti cum era. Atat.