Soul and wellness

Detest oameni care îşi fac o meserie din a strica cheful altora, din a le da în cap atunci când au reuşit ceva sau sunt mai buni decât ei. Suferă de nebăgare în seamă, după părerea mea, şi atunci au nevoie să facă ceva pentru a se simţi "utili". Nu merită nimic, nici atenţia nici măcar "chinul" de a vorbi despre ei. Sunt acele persoane care sunt invidioase şi care nu înţeleg că oamenii sunt liberi să facă ce alegeri vor. E viaţa lor şi dacă ei vor să sufere sau să rişte totul pentru un pic de fericire e doar treaba lor. E si mai greu când constaţi că ai lângă tine tipul acesta de indivizi când ai mai mare nevoie de susţinere. Şi mai ales când ştii că ai încercat tot ce ai putut ca să îl/o susţii. E nedrept dar e un pumn, aşa cum spunea o prietenă, pe care trebuie să ştii să îl primeşti şi să nu permiţi să ţi se dea şi al doilea. Trebuie să mergi mai departe şi să te gândeşti că numai tu eşti important în această viaţă.....

M-am întors din pauză. Nu am stat prea mult ce-i drept, dar aveam un chef nebun sa scriu. Unul din lucrurile care m-au scos din sărite zilele acestea a fost veşnicul trafic din Bucureşti şi neatenţia unora. Să-mi explice şi mie cineva, că poate eu nu am învăţat corect la cursurile de legislaţie auto, cum e posibil să pleci de pe loc şi să nu te uiţi în oglinda retrovizoare să vezi dacă dai peste vreun cetăţean care circulă regulamentar. Sau e vina cetăţeanului că circulă pe banda lui? Nu ai scuză dacă dai peste un om, sau dacă provoci un accident...ar trebui să ţi se ridice permisul şi să nu ţi se mai dea dacă eşti incapabil să arunci un ochi în oglindă. Sau ai gândit că acelea sunt puse doar ca să îţi faci tu frizura în ele? Şi de asemenea, drag participant la trafic, încearcă să semnalizezi când pleci de pe loc sau când vrei să opreşti ca să ştie şi cel din spatele tău ce Dumnezeu ai de gând să faci. Nu de alta dar nimeni nu e fanul dominuoului auto. Şi dacă tot te afli într-o maşină...

Era o zi banala de octembrie. Nimic special la ea, ploua ca intotdeauna, lucru destul de comun toamna ati spune. Pentru fata de saisprezece ani, viata avea sa se schimbe din acel moment.Si ea nici nu avea sa isi dea seama decat multi ani dupa cand era prea tarziu ca sa mai multumeasca sau sa mai spuna ceva. Astepta in fata unui hotel din oraselul de provincie in care locuia sa se intalneasca cu un om necunoscut. Nici macar nu ii auzise vocea la telefon, altcineva ii pusese sa se intalneasca. Fata, careia ii vom spune scurt mrs.E, isi facuse tot felul de scenarii despre el, cum arata, cum vorbeste, cum se poarta, scenarii care au disparut in clipa in care l-a privit in ochi pentru prima data. Era un baiat normal, bine crescut, respectuos si inalt asa cum ii placeau ei. Nu a avut timp sa se gandeasca daca ii place sau nu ca au si inceput sa vorbeasca, si amandoi au avut senzatia ciudata ca se cunosc de o vesnicie. Cuvintele se legau cu usurinta in propozitii si se trezeau ca se completau...

Merry Christmas!!

Andreea , am primit mingea , prin urmare iata raspunsurile mele: Best 1. Male friend: Tata, cu siguranta. 2. Female friend: 2. Alina, pe care o cunosc din liceu, si pe care o admir pentru curajul, taria si puterea de a face fata momentelor dificile, si care are o imaginatie atat de bogata ca ar putea oricand sa scrie un bestseller. Andreea , pe care o cunosc de la gradinita, o viitoare doctorita, la care am admirat intotdeauna maturitatea cu care ia decizii, calmul, seriozitatea. 3. Vacation: vara lui 2003, in Italia 4. Age: greu de spus. Am doar 20 de ani. Pobabil ca aceasta. E mai degraba genul de intrebare la care as rapunde cand as avea 80. 5. Memory: La sfarsitul clasei a XII-a, la festivitatea de absolvire Worst: 1. Time of day: Seara, dupa ora 12. Nu mai pot ramane treaza nicio secunda. Cateodata ma enerveaza acest lucru, dar am un bioritm destul de strict... 2. Day of the week: Luni....Incepe alta saptamana..Si era asa bine in weekend..Vorba lui Chilian: "Luni, ce zi de ...

Azi s-a umplut paharul!! Cat de prost poate functiona "sistemul" RATB din Bucuresti? Am incercat sa imi cumpar bilet de autobuz si cand ma apropii de casa de bilete constat ca doamna nu era acolo. Insa avea geanta lipita de scaun. acum nu sunt absurda sa pretind sa stea legata de scaun, dar timpul meu, al umilului client al RATB-ului nu permite ca doamna sa ia pauze dese de masa sau mai stiu eu ce. Asa ca a trebuit sa infrunt frigul naprasnic de afara si sa merg pe jos trei statii (nu circul frecvent pe la suprafata prin urmare de abonament nici nu se pune problema). Daca m-as fi urcat as fi patit-o la fel ca Radu si nu aveam chef sa ma tocmesc cu controlorul ca sa ma lase sa mai stau in autobuz. Si raspunsul ar fi venit mai mult ca sigur "NU", nu platesc amenda ca nu mi se pare normal, daca nu am gasit bilet si am o urgenta de ce sa fie vina mea ca ma urc fara. sa aiba bunavointa sa faca in asa fel incat sa se poata cumpara bilete si de la sofer (ca in occident). ...