luni, 14 decembrie 2009

luni, 30 noiembrie 2009

simplu...despre tine

poti sa iubesti o singura data asa in viata si dupa asa o dragoste sa nu mai ramana nimic, nici macar dorul, nici macar imbratisarea, nici iluzia unei relatii...

Te-ai construit total, usor eclectic, nu te intelegi, nu te mai inteleg nici cei din jurul tau. Ei doar iti zambesc cu prietenie, cu nonsalanta, cu mila, cu regretul sau cu falsa admiratie ca tu esti ceea ce ei ar vrea sa fie dar nu pot. Ai avut mereu talentul de a fi in prim plan, de a te face remarcat, de a fi sufletul petrecerii. Dar camera sufletului tau e ascunsa atat de bine, in spatele unor lungi coridoare, pe care din cand in cand mai lasi cate o femeie naiva sa umble. Dar niciodata nu se apropie prea mult de camera aia cu peretii colorati in maniera nedefinita. Un strain o data a avut cheia si ai avut-o si tu dar ai pitit-o prea bine sau ai aruncat-o sau pur si simplu ai uitat unde ai pus-o, preferand coridoarele lungi, pe care sunt camere in culori clare, in care zabovesc pentru scurte perioade femeile sufletului tau. Adori sa le ai pe toate. Unele iti sunt prietene, altele simple cunostinte, pe altele le urasti sau nu vrei sa le vezi dar nu stii de ce, cu altele iti potolesti setea si le arunci...e cate una pe care o tii in perpetuum preludiu...e felul tau de a-ti simti orgoliul mangaiat...Stii ca numai o miscare inteligenta din partea ta o va face sa ti se daruiasca total si fara inhibitii....E atat de confortabil sa te imbeti spiritual cu cate o astfel de femeie iar apoi sa iti potolesti setea in asternuturile alteia incat modul asta de viata ti l-ai insusit ca pe un dat spiritual. E masca ta cea mai apropiata de suflet.
Intru cu umerii drepti de fiecare data in odaia sufletului tau...da cred pe undeva ca ti-a ramas deschisa cu cativa centimetri usa la camera iar eu am reusit sa intru...dar ma grabesc sa ies, chircita, trista, impovarata de cele ce vad, de dezordine, de tristete, de nehotarare. Ti-am cerut sa ridici mana daca ma vrei langa tine dar sa imi spui si daca ti-e frica. Ai stat nemiscat dar la fel de prins in discutia noastra ca intotdeauna. Tu nu esti de vina, esti minunat...eu sunt de vina, eu nu te merit....nu am stiut sa plec atunci cand tu nu ai stiut daca sa ridici mana sau sa taci...te rog sa nu fii suparat pe mine....plec ca sa fii tu fericit....plec ca sa nu constientizezi ca dupa o dragoste nu mai ramane nimic....nici macar zatul de cafea.......traim o viata fara noi....si e trist sa descopar ca am fost un disc de vinil ratacit in colectia ta de CD-uri...banal...azi am cazut de pe raftul mult prea ingust....nu ai stiut sa ii pretuiesti valoarea....nu isi gasea nici locul.
Si chiar daca voi pleca, vei stii ca sunt acolo...priveste marea agitata, vantul care bate prea tare, ploaia care loveste in geamul tau....sunt acolo, te veghez dar nu intervin..descurca-te...noptile vor fi reci....dar voi fi acolo...ce a mai ramas din mine, ce nu ai luat din mine, ce nu ai plans din mine...

sâmbătă, 14 noiembrie 2009

miercuri, 11 noiembrie 2009

marți, 10 noiembrie 2009

Ganduri ... de noiembrie

Azi ma intrebam de ce uneori avem "pofta" sa asternem cuvinte pe hartie...poate pentru ca simtim nevoia...e un sentiment asemanator cu iubirea, te indragostesti dar nu stii de ce...in ceea ce ma priveste scriu pentru mine, pentru alimentarea "viciului" meu de a-mi exterioriza gandurile, ideile, sentimentele, pentru a ma imparti in mod inegal cu ceilalti...scriu fara a incalca Codul Penal al bunului simt....

***

De ce mintim? De ce alegem evitarea in locul raspunsului ferm si sincer? Minciuna e preferabila? Minciuna cea mai repugnanta e spunerea adevarului cu ascunderea miezului lucrurilor.

***

Faptele sunt mereu goale. Faptele sunt acele recipiente care imbraca forma sentimentelor pe care decidem sa le exprimam.

***

...un nebun de alb ce captureaza regina neagra....

***

...noiembrie...despartiri...disparitii...tristeti....oameni mari care nu mai sunt aici printre noi....vise...impacari...glasuri cristaline, vesele....albatrosi ce pleaca spre alte zari...cuvinte..stari...trairi....de toamna...ceai cald...ciocolata cu aroma de rom sau menta sau vanilie...dupa gust....miros de castane coapte...cald si bine...inca...



GHEORGHE DINICA - Sunt vagabondul vietii mele
Asculta mai multe audio Muzica

duminică, 1 noiembrie 2009

nebun de alb

o melodie perfecta de incheiat un week-end interesat....

vanilie si scortisoara :)


Joi seară, just another day of the week. După muncă, m-am gândit impreună cu o prietenă să ieşim ca fetele prin magaine, la o cafea.... Locul de întâlnire: Unirii. La jumătatea drumului dintre noi două. Ea a mai întârziat un pic din cauza traficului infernal. Tmp suficient pentru mine pentru a observa lucruri. In faţa magazinului de parfumuri, două fete işi aşteaptă prietena, şi pentru a nu se plictisi, o mai bârfesc un pic. Pentru a nu intra cu bocancii in viaţa unui om pe care nu il cunosc mi-am pus căştile in ureche. Pe Eagles, Hotel California, observ perechi de îndrăgostiţi, care se revedeau după o zi mai mult sau mai puţin plăcută la muncă... tineri care aveau emoţii la vederea celui pe care îl plăceau, primele priviri, primele emotii, nehotărârea "să o ţin de mână sau nu"...te amuză lucrurile acetea atunci când le priveşti de afară... privirea si paşii ma indreaptă către vitrina cofetăriei. Şi zăresc aşezaţi într-un colţ, un cuplu de bătrănei,foarte bine aranjaţi, care se sorb încă din priviri,şi îşi împart prajitura. Se vede treaba, ca au gusturi diferite în materie de dulciuri, dar joacă jocuri de adolescenţi, se prefac curioşi si atunci când unul nu este atent îşi "fură" o linguriţă de frişcă sau de ciocolată. Îmi întipăresc pe retină această imagine, şi îmi pun pe suflet sentimentul care mă încearcă. Lucrurile frumoase merită să fie trăie şi împărtăşite la orice vârstă.
Au fost singurele lucruri frumoase pe care le-am descoperit în timpul pe care l-am petrecut in piaţa Unirii. În rest superficialitate, feţe triste, oameni îngânduraţi, oameni debili, miros de gogosi si cartofi prajiţi... cotidian...gri...frig...tristeţe...zâmbete false pline de interese, oameni grăbiţi..."timpul nu mai are răbdare cu noi"... aş vrea să stea pentru o clipă, iar eu să imi lipesc nasul de vitrina cofetăriei, să miroasă a vanilie si scorţisoară şi să mai fiu copil.....timpul avea răbdare...

miercuri, 28 octombrie 2009

Ce faci?

O intrebare banala, care este atat de des rostita incat si-a pierdut semnificatia si a ajuns sa fie o fraza rostita la care se obtine de cele mai multe ori, aceeasi replica "bine". Stereotipic, raspunsul la intrebare este rostit de cele mai multe ori cu atat de putina convingere sau cu atat de putin interes, incat discutia se opreste inevitabil la acest nivel.
Din punctul meu de vedere "ce faci?" nu este o intrebare banala. Pe langa functia lui evidenta de "deschizator" de conversatii, un simplu "ce faci" iti poate schimba ziua. Atunci cand o persoana ti-o adreseaza, inseamna ca ii pasa de tine, ca vrea realmente sa afle ce mai faci, cum o mai duci, care mai e viata ta. Un "ce faci" poate fi uneori mai frumos decat o conversatie lunga despre nimicuri. Pentru ca arata grija si preocupare.E o intrebare adresata sufletului omului. A devenit prea rece atunci cand e adresata pe mess sau pe chat, dar ii sade bine atunci cand e asezonata cu o privire profunda in ochii celuilalt sau cu o voce calda la telefon. E o intrebare atat de putin egoista, pentru ca e deschiderea catre poveste, catre ascultare. Stii ca omul care ti-o adreseaza are disponibilitatea de a te asculta, de a te lasa sa iti deschizi sufletul, inima. Este "bataia la poarta sufletului", iar optiunea de a deschide sau nu acea usa ramane strict la latitudinea interlocutorului. Daca iti raspunde cu un simplu "bine", sec, vei stii ca poarta acea nu a fost sa iti fie deschisa, ca poate a ruginit sau poate nu mai gasesti zavorul pentru a o putea deschide. Daca incepe sa iti povesteasca, inseamna ca te-a lasat sa ii patrunzi in tainele inimii sale, sa te faca partas la gandurile si sentimentele care il incearca.
Mi-e teama de momentul in care raspunsul la "ce faci" se va transforma intr-un banal "bine", pentru ca asta inseamna alienare, pentru ca asta inseamna prindere in valtoarea unei vieti cotidiene prea gri si prea urate. O uitare de sine pe care nu vreau sa imi fie dat sa o traiesc. Nu vreau sa mimez binele, vreau sa spun daca fac bine sau rau, daca ma incearca un sentiment sau altul. Pentru ca oamenii dragi, oamenii calzi, apropiati merita asta. Pentru ca "ce faci" e cea mai frumoasa declaratie de dragoste sau de prietenie pe care poti sa o faci.
....de retinut...de gandit...de reflectat...tu ce faci azi?

sâmbătă, 24 octombrie 2009

cuvinte...propozitii...idei razlete pe hartie...pe ecran..

Dupa amiaza...soare..toamna..cald..placut..cafea cu frisca...rasete...prietene la taclale, muzica buna, miros de prajituri si ciocolata de casa...zambet...raze...sperante..tomorrow is another day....i wonder what it could bring...i wish that it will bring joy and happiness...i deserve them...:)

joi, 22 octombrie 2009

....

seara...frig...cald...wondering what tomorrow could bring.

luni, 28 septembrie 2009

tiMOn si cladiridebirouri.ro

Joi, 24 septembrie...ziua in care evenimentul asteptat de mai bine de doua luni a prins viata si s-a materializat intr-un frumos seminar organizat de www.cladiridebirouri.ro la tiMOn. Spatiile de birouri - ce impact au asupra afacerii tale a fost titlul sub care s-a desfasurat intalnirea.

In momentul in care am primit invitatia trebuie sa recunosc ca am fost surprinsa. Ce ar fi putut sa aduca nou un targ imobiliar? Si mai ales de ce cladiri de birouri la un eveniment de tip targ imobiliar, unde in proportie de peste 90% se vorbeste despre spatii cu destinatie preponderent locativa.

Sincer am sesizat ca este un subiect de actualitate si este unul destul de arzator, in contextul economic actual. E bine sa stii ca exista consilieri si firme specializate pe relocare; am aflat ca este bine sa te gandesti de doua ori daca vrei sa iti amplasezi biroul intr-o cladire de birouri, intr-o vila, hala sau apartament de bloc. Pana la urma, biroul si zona unde il ai amplasat spun destul de multe despre imaginea pe care doresti sa ti-o creezi si reputatia pe care vrei sa o castigi.

Seminarul a fost unul interactiv si s-a bucurat de un real interes din partea publicului cunoscator, fiind necesara chiar suplimentarea locurilor in sala. Nimic mai flatant pentru organizatori, as spune eu. Pe langa dezbateri de tipul "e indicat ca o companie sa adopte o organizare a birourilor de tip "open space" sau una cu spatii bine delimitate, seminarul a atras atentia si asupra serviciilor pe care o companie care se respecta ar trebui sa le cunoasca, cum ar fi cele de relocare, atunci cand spatiul sau bugetul nu mai permite sa iti mentii vechile birouri.

„Piata spatiilor office va ajunge la nivelul atins in 2008 de-abia in urmatorii 5-7 ani” (Esop... o fi de bine o fi de rau... prefer sa nu ma pronunt..cu siguranta stiu ca tiMOn-ul de anul acesta a fost cel putin interesant. Mult succes celor de la cladiridebirouri.ro. Astept cu interes urmatoarea editie.

miercuri, 26 august 2009

...just a thought...just a minute...feels good

Ati simtit vreodata o liniste karmica si un sentiment de eliberare atunci cand faceti curat? Te face sa iti ocupi mintea cu altceva sa nu te mai gandesti la nimic...e placut atunci cand a gandi si a simti nu mai sunt indeletniciri aducatoare de liniste sau de idei optimiste, ci mai degraba de angoase si de intrebari si de nelinisti. Si parca nimic nu se compara cu acea oboseala de dupa, cand deja nu iti mai smti trupul, cand capul iti vajaie si cand camera se invarte cu tine atunci cand iti pui capul pe perna.....

duminică, 9 august 2009

Decizii ....Decizii....

Cat de complicat poate fi sa iti alegi mobila pentru casa ta? Foarte. Mai ales atunci cand vrei sa prioritizezi si ajungi la concluzia ca si pixul cu care vei scrie la noul birou este la fel de important ca un sifonier, un aer conditionat sau un frigider.
In week-end am inceput sa imi caut mobila pentru apartament Usor de zis greu de decis. Cam greu sa te hotarasti ce iti trebuie si ce nu, ce e important sa iti cumperi acum sau mai tarziu.
De la mobila venge la cea lemn de cires, de la mese cu picioare de aluminiu la fotolii rotunde sau de forme greu de inteles se gasesc de toate pentru toti. Ce am observat insa si mi-a lasa un gust chiar placut a fost faptul ca oamenii erau chiar interesati sa isi vanda marfa, faceau reduceri sau iti ofereau poibilitatea de a face ce modificari vrei tu. Si da, mi-am mai dat seama de ceva. Polonezii stiu da faca comert, simobila. Am ramas surprinsa de calitatea produselor, de finisaje si de preturi. Asta da comert pe timp de criza.

luni, 3 august 2009

Think twice - Céline Dion

Oare se merita? Oare stii ce vrei mereu ? Think twice and see that decisions are hard to be taken but not imposible.

sâmbătă, 1 august 2009

Sa ne jucam un pic....

Am descoperit pe blogul lui Catalin o postare interesanta si am preluat si eu leapsa, mai mult datorita faptului ca m-am trezit imaginandu-mi cum as raspunde eu la fiecare item. Prin urmare iata mini autoportretul meu:


O floare: ghiocelul

Un anotimp: toamna, in lunile septembrie - octombrie

O culoare: rosu

Un animal: puiul de urs

Un obiect: i-pod-ul

O piesă de mobilier: fotoliul

O piesă muzicală: Il me dit que je suis belle - Patricia Kaas

Un vers: Vei plange mult ori vei zambi - Lucian Blaga

Un peisaj: orice apus de soare este un spectacol

Un instrument muzical: violoncelul

Un copac: nucul

Un oraş: Viena

O persoană publică: Mircea Badea

O persoană apropiata: bunica

O carte: Adam si Eva - Liviu Rebreanu

Un fel de mâncare: musaca

Un super erou: Peter Pann

Un fenomen al naturii: fulgerul

O maşină: Opel Corsa

Un fruct: cireasa

O parte a corpului: ochii

Un film: He's just not that into you

Leapsa merge la oricine vrea sa se joace un pic cu imaginatia....

miercuri, 22 iulie 2009

Aventura achiziţiei unui apartament - episodul 4

Drumul la bancă (2)

După ce ai gasit apartamentul şi ai bătut palma cu proprietarul, trebuie să stabileşti valoarea avansului pe care acesta îl primeşte. Totul autentificat de notar prin antecontractul de vânzare cumpărare. Unde cele două părţi se numesc promitent cumpărător şi promitent vânzător. Recunosc că m-au amuzat denumirile.
Dacă credeaţi că totul s-a terminat aici v-aţi înşelat. Urmează cel de-al doilea drum la bancă în vederea stabilirii unei întâlniri cu evaluatorul. Cu puţin noroc vei avea parte de o evaluare ca la carte, iar suma pe care acesta o va stabili va fi realmente valoarea de piata a imobilului si nu suma la care te-ai inteles cu vanzatorul. Dacă ai ghinion, vei scoate mai mulţi bani din buzunar pentru avans. Şi nu te gândi la contestaţii că nu e cazul. Răspunsul va fi întotdeauna în defavoarea ta. Corb la corb nu-şi scoate ochii. Şi dacă ai trecut cu bine peste aceste încercări de foc nu mai ai de semnat decât contractul definitiv cel de vânzare cumpărare şi pentru tine, în calitate de cumpărător şi titular de credit, semnarea contractului de ipotecă. Şi ce e mai frumos e că treci de la promitent cumpărător la statutul de garant ipotecar.

Şi dacă eşti şi mai norocs în 30 de zile te muţi în noua ta casă. E de bun simţ să îi laşi omului un pic de timp să îşi strângă lucrurile, să îşi ia adio de la casa lui....Şi nimic nu se compară cu sentimentul de a ştii că seara vii în casa ta, că ai un loc pe care îl poţi numi realmente acasă.

Dacă vă cumpăraţi case în curând tot ce vă pot spune este mult succes şi atenţie sporită.

joi, 16 iulie 2009

The Proposal

Aşteptam de mult sa prind o zi liberă şi caniculară pentru a mă retrage într-un colţ al camerei mele şi a viziona un film. Trebuie să recunosc că am cam tras chiulul de la cinema în ultimele luni prin urmare se impunea să ajung la zi cu filmele.
Aşa am descoperit o comedie bună, cu Sandra Bullock în rolul principal: The Proposal. Comedie care potrivit site-urilor de specialitate va avea premiera în luna august în cinematografele din România.

La o primă vedere rolul pe care Sandra îl interpretează pare a fi de personaj negativ. Însă dovedeşte a fi o profesionistă şi este aproape imposibil să nu râzi la scenele ei. Nu este un masterpiece, dar e perfectă pentru o zi de vară, în care nu ai nimic mai bun de făcut. Cu siguranţă vei ieşi zâmbind de la cinematograf.

Şi încă un pont: Este primul film în care Sandra Bullock apare într-o scenă nud.;)

Vă las să urmăriţi trailerul penru a decide voi dacă vreţi să mergeţi să îl vedeţi sau nu.

marți, 14 iulie 2009

Aventura achiziţiei unui apartament - episodul 3

Întâlnirea cu agentul imobiliar

Lucrurile sunt bune şi frumoase. Banca îţi spune ca eşti solvabil pentru o anumită sumă. Începi sa faci lista cu zonele în care ţi-ar plăcea să stai. Şi suni! Toate anunţurile se dau drept anunţuri care au fost postate de către proprietarii imobilelor. Surpriză. Vei auzi la capătul firului glasul unui oarecare Gigel care îţi spune că ai sunat la firma de imobiliare X. Şi colac peste pupază îţi transmite că apartamentul care are anunţ dat în ziar azi tocmai a fost vândut.
Să ştiţi că în ceea ce priveşte anunţurile în care apar imobile în zone bune, cu îmbunătăţiri şi cu "vedere la parc", la preţuri mai mult decât rezonabile nu sunt decât momeli. O dată ce ai sunat pentru a te interesa de acel apartament te trezeşti că ţi se prezintă altceva, într-o altă zonă, sau dacă eşti suficient de convingător în aceeaşi zonă. Şi accepţi, că oricum nu mai ai ce să faci. Dar bagă de seamă, dacă nu eşti decis asupra zonei, nu accepta chiar orice. Nu se ştie unde te trezeşti.

Personal, am avut noroc atunci când am găsit apartamentul, dar un ghinion de zile mari în ceea ce priveşte agentul imobiliar. Nu îi vedeam eu cu ochi buni, dar sunt ceva de groază aceşti oameni. Sau cel puţin cel peste care am dat eu. Numele lui nici nu este important la fel cum nu contează nici agenţia la care lucra cu spor.
De prisos să menţionez că acest individ nu ştia apartamentul atunci âcnd ne+am întâlnit cu el. Era şi pentru el prima vizionare. Tot ceea ce făcuse era să pună mâna pe un pix şi să treacă în dreprul anunţului numărul său de telefon. Asta nu ar fi o problemă. Ceea ce este ne neiertat este faptul că acest reprezentant al agenţiei imobiliare, la întrebarea: ce poţi să ne oferi de comisionul pe care îl soliciţi? răspunsul a venit senin consultanţă. Bun! Minunat până aici. Ce mi-a fost oferi? Un om care ne-a stat în coastă vreo săptămână, care pomenea de comisionul lui o dată la cinci minute, care susţinea că ştie cum funcţionează creditele dar care nu reuşea să găsească răspunsul la întrebări elementare. Dispariţia lui din viaţa noastră s-a produs la semnarea antecontractului, care a adus după sine şi plata mult doritului comision. Şi dus a fost!

Morala: Încercaţi pe cât posibil să vă feriţi de oamenii temători şi înguştila minte aşa cum era dragul meu agent imobiliar. Nu veţi scăpa de acest individ dar dacă totuşi alegeţi să cumpăraţi prin agenţie, vă doresc să găsiţi oameni deschişi la minte.

sâmbătă, 11 iulie 2009

Aventura achiziţiei unui apartament - episodul 2

Drumul la bancă (1)

Am revenit cu povestea în ceea ce priveşte achiziţia unui imobil. Mă oprisem în postul anterior la ideea că în cele mai multe cazuri, a-ţi cumpăra o locuinţă implică şi un credit imobiliar.
Şi să vezi atunci drumuri la bancă şi hărtii pe care le ai de completat. Începutul îl constituie fără îndoială verificarea gradului de solvabilitate. Cu alte cuvinte, dacă salariul pe care îl ai, din care se scad obligaţiile de plată, îţi permite să iei un credit ipotecar. Sună dificil dar nu este deloc aşa. Îm mare nu ai nevoie decât de o adeverinţă de salariu şi fişa fiscală aferentă anului trecut pentru ca cei de la bancă să îţi facă o analiză de bonitate şi să îţi spună suma la care te încadrezi sub formă de credit. Documentele de care ai nevoie pot diferi de la bancă la bancă, însă poţi avea certitudinea că vei afla în momentul în care suni să te interesezi sau atunci când ajungi în agenţia băncii respective.
Bucuria este mare să aflii că te încadrez, împreună cu partenerul tău la o sumă destul de frumoasă. Dacă la ea adaugi şi economiile voastre de o viaţă, vei vedea că opţiunile tale în ceea ce priveşte tipul locuinţei se vor schmba destul de repede: de la un apartament cu 2 camere la unul cu 3, decomandat.

Tot ce mai ai de făcut este să găseşti apartamentul. Probabil îţi spui că este floare la ureche, mai ales cu dezvoltarea internetului, care te scuteşte de mersul la chioşcul de ziare pentru a-ţi lua în fiecare zi ziarul de anunţuri. Nu am să te contrazic aici, dar nici să nu îţi imaginezi că pe internet umblă câinii cu covigi în coadă. Ai de făcut săpături serioase dacă vrei să investeşti cu cap într-un imobil.

miercuri, 8 iulie 2009

Aventura achiziţiei unui apartament - episodul 1


Mi-a luat ceva timp să scriu despre asta trebuie să mărturisesc. Dar în final m-am decis să scriu despre ce înseamna să îţi iei un apartament în România zilelor noastre.

Totul începe cu ideea "ce bine ar fi să ne mutăm la casa noastră şi să nu mai stăm cu chirie". Este minunat gândul dar până la aplicarea lui trebuie să curgă multă apă pe Dâmboviţa. Gândul devine din ce în ce mai insistent şi te trezeşti într-o zi că te-ai apucat să cauţi pe internet, în loc de prieteni noi pe hi5, site-uri de imobiliare. Te uiţi doar aşa ca să vezi cum merge piaţa. Azi aşa, mâine aşa până într-o zi îi spui celui de alături că nu ar strica să şi vedeţi una din casele pe care le tot urmăriţi pe net de atâta timp. Înainte de a pune mâna pe telefon să stabiliţi întâlniri cu aşa-zişi proprietari, faceţi împreună o listă cu zonele în care v-ar face plăcere să locuiţi. Şi aici intervin tot felul de probleme: copii îşi vor dori să fie aproape de prieteni, taţii vor vrea să fie în apropiere de mijloace de transport în comun, iar mamele să aibă în preajmă un complex comercial şi eventual o gradinţă. Cam greu să împaci toate gusturile. Şi cum acest lucru nu îl poţi face, decizi să pui mâna pe telefon şi să începi să suni în vederea stabilirii vizionărilor. Dar asta nu înainte de a verifica în familie care e venitul pe care vă bazaţi. Sau dacă e cazul să apelaţi la o bancă pentru a vă finanţa visul.


voi reveni cu partea a doua :)

sâmbătă, 6 iunie 2009

sometimes a look can say more than thousand words


It doesn’t take a look to look into someone’s soul, you can look with your eyes and you’ll only see the eyes. It takes vision and imagination to look into someone’s soul through their eyes.

It’s not what you see, it’s how you look.

Patch Adams (1998, R. Tom Shadyac) -

sâmbătă, 25 aprilie 2009

luni, 30 martie 2009

Just another day

O zi ca oricare alta! Dimineata ora 7.... masinile trec grabite pe bulevard, in incercarea disperata de a prinde un loc mai bun la semafor...soarele straluceste ca intr-o zi de vara..in termometre nu sunt mai mult de 7 grade..e placut...pentru o plimbare linistita de primavara. metrou...miros intepator...aglomeratie..pink floyd in urechile unui calator..eu ma trezesc pe the killers - human...looking for an answer...serviciu..am ajuns prima..e prea dimineata..miroase a pomi infloriti...schimb piesa pe amy mcdonald-this is the life. perfect for a new day. ma asez la birou cu speranta ca va fi o zi usoara...
ora 12...suficient cu munca...i need a break...going home.plimbare pe bulevard...2 ore de curs...manipularea ca forma a seductiei...miroase a vara...visez la plaja, la mare, la valuri cu spuma...e doar 30 martie....home...internet...cuvinte care se pierd...dorinta de a spune ce simt...noapte...maine..inca o zi..poate cu soare

marți, 17 martie 2009

Holograf - Primavara incepe cu tine


sâmbătă, 14 martie 2009

Leapsa muzicala

Am primit de la Diana leapsa muzicala. Regulile sunt urmatoarele:
1. Put your music player on shuffle (ALL MUSIC)
2. For each question, press the next button to get your answer
3. You must write an answer for each one no matter how correct or silly it may sound!

Zis si facut! Sa vedeti ce a iesit..Daca se potriveste sau nu ramane de vazut.

IF SOMEONE SAYS “IS THIS OK?”…
Katie Melua-Nine million bicycles

WHAT WOULD BEST DESCRIBE YOUR PERSONALITY?
Snoop Dog-It's like this and that

WHAT DO YOU LIKE IN A GUY/GIRL?
Spit-Falling

WHAT IS YOUR MOTTO?
Horia Brenciu-Lucruri simple

WHAT DO YOUR FRIENDS THINK OF YOU?
Directia5-Daca ai stii

WHAT DO YOU VERY OFTEN THINK ABOUT?
Smiley feat Ady-Words

WHAT DO YOU THINK OF YOUR BEST FRIEND?
Adrian Jacota-Cantec de inima albastra

WHAT DO YOU THINK OF THE PERSON YOU LIKE?
Fedo Mora-After the rain

WHAT IS YOUR LIFE STORY?
Celine Dion-All by myself

WHAT DO YOU THINK WHEN YOU SEE THE PERSON YOU LIKE?
Damian Marley-All night

WHAT DO YOUR PARENTS THINK OF YOU?
Michael Bubble-Always on my mind

WHAT WILL THEY PLAY AT YOUR FUNERAL?
Directia5-Am nevoie de tine (se pare ca lumea imi va simti lipsa)

WHAT IS YOUR BIGGEST SECRET?
Ana Maria-Cantec pentru tine

WHAT DO YOU THINK OF YOUR FRIENDS?
Ana Maria-3 secunde

WHAT’S THE WORST THING THAT COULD HAPPEN?
Bob Marley-Could you be loved

HOW WILL YOU DIE?
Andain-Beautiful things

WHAT IS THE ONE THING YOU REGRET?
Andreea Banica feat Smiley-Hooky Song

WHAT MAKES YOU LAUGH?
Don Omar-Ayer La Vi

WHAT MAKES YOU CRY?
David Guetta-Baby when the light

WILL YOU EVER GET MARRIED?
Damian Marley-Beautiful

DOES ANYONE LIKE YOU?
KT Tunstall-Black Horse and The Cherry Tree (sa imi dea de gandit...????)

IF YOU COULD GO BACK IN TIME, WHAT WOULD YOU CHANGE?
Blaxy Girls-If you feel my love

WHAT HURTS RIGHT NOW?
Leona Lewis-Bleeding love

WHAT WILL YOU TITLE THIS AS?
Alesha Dixon-The boy does nothing

Dragut:) Dau mai departe catre Mir, Andreea Mitan si oricine mai doreste sa se joace un pic...

joi, 19 februarie 2009

Ce as schimba la Romania

Am preluat de la Andreea leapsa cu "Ce as schimba la Romania". Tema grea nu am ce zice, mai ales ca m-am cam saturat sa aud oameni in jurul meu care vor sa plece din tara si care considera ca aici nu mai e nimic bun de facut sau de schimbat. Sunt oameni care traiesc cu sentimentul ca daca pleaca intr-o tara straina isi vor rezolva toate problemele, ca nu vor mai avea de suferit, ca viata lor va fi lapte si miere. Lucrurile nu stau chiar asa, si tind sa ma incapatanez sa cred ca inca se mai poate schimba ceva la Romania. Pana la urma, putem intelege ca lucrurile nu merg bine, dar oare nu ar trebui sa ne intrebam daca nu cumva si noi am contribuit la aceasta stare de anormalitate, prin faptul ca ne-am complacut sa aratam cu degetul si sa nu facem nimic. Sa procedam precum suprapatura societatii, precum oamenii fara principii si valoare, care se reped in a lovi in cei care incearca sa se ridice....si facem asta fie din ignoranta, fie din sentimentul de turma,fie din invidie, sau din neputinta.
Nu am trait niciodata cu sentimentul de rusine ca sunt romanca. Dar nu pot sa uit senzatia pe care am trait-o acum cativa ani in Italia cand am declarat ca sunt roman. Eram privita cu curiozitate, ca si cand i-as fi pacalit sau le-as fi facut farsa. Se pare ca nu ma incadram in imaginea pe care italienii si-au creat-o despre romani. Sau poate eram doar exceptia care intarea regula. Oricum..un paradox.
Ce as schimba la Romania? Atunci cand incepi sa schimbi ceva ar trebui sa o faci cu pasi mici,incetul cu incetul. Si ca sa incepi sa schimbi ceva la o tara ar trebui sa incepi prin a schimba mentalitatea celor care o locuiesc. Lucru usor de zis dar greu tare de facut.
Am observat ca romanii sufera de sindromul "Omul care le stie pe toate". Ne dam cu parerea despre orice, oricand cu oricine. Nimeni altcineva nu are dreptate, nimeni nu e mai tare ca noi. Suntem "inteleptii satului" si in orice clipa suntem pregatiti sa il aratam cu degetul pe cel slab, pe cel mai firav.
As schimba sistemul mass-media. Nu mai vreau sa vad stiri cu si despre "pitipoance", despre oameni fara valoare care au devenit "vedete" peste noapte. Nu vad de ce m-ar interesa cu cine se intalneste sau cu cine se mai culca nu stiu ce model sau actrita de filme porno. Dar asta se cere, iar oferta nu intarzie sa apara si sa fie din cea mai diversificata.
As vrea sa nu mai exista spaga, nepotism, promovarea falselor valori.

Ce fac pentru a schimba? Prea putine sau atat cat pot. Fac greva mea proprie. Refuz sa privesc ceea ce nu imi place, incet, si oarecum timid (si aici imi fac mea culpa) incerc sa iau atitudine si sa semnalez atunci cand ceva nu merge bine. Pana la urma reclamatia este un feed-back ca ceva nu merge bine nu neaparat o forma de agresiune verbala fata de cel care iti preia solicitarea. Poti sa semnalezi ca ceva nu merge bine, dand in acelasi timp dovada de tac si diplomatie. Poate e putin, dar la fel ca Andreea consider ca acea comunicare de la om la om poate schimba multe, poate face acea diferenta de care avem nevoie ca sa schimbam ceva.

Dau leapsa mai departe catre Diana, Mir, si oricine mai doreste sa schimbe ceva la Romania.

marți, 17 februarie 2009

Autoportret

In pana de idei...asa ca am preluat leapsa de la Andreea.. cred ca azi sunt realista in ceea ce ma priveste si sincera.

SUNT ambitioasa, incapatanata, prietenoasa, comunicativa
AS VREA sa pot desena
PASTREZ biletele pe care le scriam in ora de latina cu colegii mei
MI-AS FI DORIT sa nu fie rautate pe lume
NU IMI PLAC minciunile, ipocrizia, snobismul
MA TEM de singuratate
AUD prea multe
IMI PARE RAU ca nu am suficient timp pentru prietenii mei
IMI PLAC calatoriile pe alte meleaguri
NU SUNT falsa
DANSEZ orice, oricand
CANT foarte prost
NICIODATA nu spun niciodata
RAR pot fi enervata
PLANG la filmele romantice
NU SUNT INTOTDEAUNA punctuala
NU IMI PLACE DE MINE atunci cand gresesc din neatentie
SUNT CONFUZA atunci cand este necesar sa aleg intre ce trebuie si ce simt
AR TREBUI sa fiu mai indrazneata

Leapsa o pasez catre oricine se simte suficient de sincer incat sa isi faca autoportretul. :)

duminică, 1 februarie 2009

sâmbătă, 31 ianuarie 2009

Melancolia scrisorii


Nu vi se pare ca ne-am pierdut obiceiul de a mai scrie scrisori? Nu va e dor de acel moment in care gasiti scrisoarea in posta, cautati frenetic destinatarul, va grabiti sa o deschideti pentru a-i vedea continutul? Pentru a vedea daca nu pastreaza parfumul expeditorului? Sa descifrezi scrisul....sa ghicesti...sa citesti printre randuri adevarata stare de spirit...Azi tastele calculatorului au luat locul stiloului, word-ul locul hartiei si casuta de e-mail locul ghiseului de la posta. Cand ati scris ultima data o scrisoare?

miercuri, 21 ianuarie 2009

Alicia Keys - Superwoman

This is how i feel, at least for today...

luni, 19 ianuarie 2009

Muzica buna

In momentele de stress, de melancolie, de fericire, de tristete, am descoperit un post radio cu muzica buna, cu muzica veche si noua, cu ritmuri adevarate. Este vorba de Magic FM. Nu, nu ma intelegeti gresit, nu lucrez pentru ei si nici nu am fost platita sa le fac reclama. Pur si simplu l-am descoperit in casa unor prieteni de Craciun si de atunci nu m-am mai despartit de el.Cea mai buna colectie de muzica de ieri si de azi, un mesaj perfect adevarat, o pozitionare corecta. Enjoy it!

miercuri, 14 ianuarie 2009

Ce ai face daca nu ti-ar fi frica?


Am preluat leapsa de la Andreea Mitan si mi s-a parut a fi interesanta, mai ales acum in plina "stresiune".
Nu neg faptul ca este o tema interesanta, cu toate ca nu ma mai intreb demult ce as face daca. Prefer sa traiesc momentul, sa elogiez acel "carpe diem" pe care il detestam atat de mult in liceu (prietenii stiu de ce). Cu toate acestea nu va ascund faptul ca am frici si prejudecati idioate care ma impiedica uneori sa fac acele lucruri care m-ar putea face cu adevarat fericita.
In primul rand daca nu mi-ar fi frica m-as urca in primul avion spre SUA, asa de nebuna, pentru a vizita cateva orase. Apoi m-as intoarce. Niciodata America nu va fi un loc in care m-as putea stabili, nu este pe gustul meu. Apoi, m-as intoarce si m-as inscrie la cursuri la parasutism sau macar as sari in tandem (un vis mai vechi de-al meu), sau m-as da cu tiroliana. Sau macar alpinism indoor.
Daca nu mi-ar fi frica m-as muta singura, dar (mereu exista un dar) nu suport singuratatea. (Si mai cred ca daca nu am gasi scuze, viata ar fi un pic mai grea. Cel putin asta consider acum).
Daca nu mi-ar fi frica acum nu as mai fii singura...Dar poate e mai bine asa...Acum...
Daca nu mi-ar fi frica m-as urca in masina si as porni-o la drum prin Bucuresti. Inca am speranta ca imi voi invinge aceasta teama. In curand. Si cand o voi face va voi demonstra. Pana la urma frica nu e decat un obstacol mintal. Cu putina ambitie si determinare poate fi trecut.Cred...

Tie de ce iti este frica?